1. Componentele alimentelor

Dieta umana este compusa din mai multe elemente:
Alimentele aduc un aport de carbohidrati in multiple forme, care sunt:
  • monozaharide (ex: glucoza sau fructoza)
  • dizaharide (ex: zaharul comestibil alcatuit din molecule de glucoza si fructoza)
  • oligozaharide (ex: maltodextrina)
  • polizaharide (ex: amidonul din taitei, paine sau cartofi)
Carbohidratii sunt foarte importanti pentru organism.
  • creierul poate lua energia de care are nevoie numai din carbohidrati
  • atletii au nevoie de carbohidrati ca sursa directa de energie in muschi
  • arderea grasimilor are loc doar in prezenta carbohidratilor
Muschii si ficatul sunt rezervoarele organismului pentru carbohidrati. In special ficatul este responsabil de alimentarea permanenta si constanta a creierului cu carbohidrati. In cazul in care nivelul carbohidratilor scade, nivelul glucozei din sange se micsoreaza, aparand senzatia de foame. In cazul in care rezervorul de carbohidrati este complet golit apare hipoglicemia. Pe langa o scadere considerabila a eficientei, hipoglicemia poate duce la lipsa concentrarii, ameteli, proasta dispozitie si lipsa de motivatie. Atletii trebuie sa evite cu orice pret hipoglicemia . Pe langa pierderea eficientei in antrenament, riscul caderii si accidentarii se va instala datorita deficientelor de concentrare. Unii atleti executa exercitiile cu stomacul golit, pentru a induce hipoglicemia, pentru o aredere mai rapida a grasimilor. Acest lucru nu este recomandat!
  • riscul de cadere si accidentare este foarte ridicat
  • arderea grasimii nu poate fi completa fara prezenta carbohidratilor
  • din cauza lipsei de enerrgie in efectuarea exerecitiilor, cantitatea acestora va fi atat de redusa, incat, din punctul de vedere al stiintei sportului, nici un impuls eficient nu va fi activat
  • antrenamentele de lunga durata executate la limita deficitului energetic, vor duce la suprasolicitare.
Diferite tipuri de carbohidrati sunt absorbite de organism in diferite moduri. Carbohidratii cu eliberare prelungita trebuie sa fie mai intai descompusi in monozaharide. Cu cat durata de eliberare este mai lunga, cu atat este mai lung si procesul de descompunere si absorbtia se realizeaza mai lent. Reactia organismului la aborbtia majoritatii carbohidratilor este secretia de insulina. Acest lucru se intampla, de exemplu, in cazul glucozei, dar nu si in cel al fructozei. Secretia de insulina asigura transportul carbohidratilor din sange in celule si scaderea nivelului ridicat de glucoza din sange la valori normale. In cazul in care carbohidratii sunt compusi din multi carbohidrati cu lant scurt (glucoza), reactia secretiei de insulina poate fi puternica datorita absorbtiei rapide a carbohidratilor cu lant scurt, datorata faptului ca insulina a favorizat o absorbtie rapida a glucozei in celule, consecinta fiinf o cadere brusca a nivelului de glucoza in sange, care poate duce la foame. In acest context, devine folositoare clasificareacarbohidratilor in fuctie de indicele lor glicemic (IG). Cu cat acesta este mai ridicat, cu atat mai repede ajung carbohidratii in sange. Nivelul IG de 100 este unul ridicat, bananele avand un IG de 55, se clasifica in zona de mijloc, iar taitetii au un IG scazut de 41. Totusi, nivelul IG depinde si de celelate alimente consumate. De aceea, este important sa tinem cont si de cat de adecvata este mancarea consumata. Asa numita incarcatura glicemica tine cont de IG si de cantitatea de hrana consumata. Atletii au nevoie de carbohidrati atat in timpul perioadelor de repaus cat si in timpul antrenamentelor. Carbohidratii consumati in perioadele de repaus acopera mai intai nevoile de energie uzuale ale organizmului (de exemplu: rata metabolica la repaus a muschilor si creierului). In cazul in care carbohidratii sunt administrati peste nevoile organismului, acestia sunt stocati in ficat si muschi ca glicogen. Aceasta modalitate de stocare este realizata, n cazul atletilor de performanta, prin ajustari ale sistemului enzimal foarte pronuntate.